- înmagaziná
- vb., ind. prez. 1 sg. înmagazinéz, 3 sg. şi pl. înmagazineázã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
înmagaziná
Look at other dictionaries:
înmagazina — ÎNMAGAZINÁ, înmagazinez, vb. I. tranz. A pune, a aşeza mărfuri, produse etc. într o magazie (pentru a le păstra); a depozita. ♦ p. gener. (Adesea fig.) A aduna, a acumula (cunoştinţe, învăţătură, energie etc.). – Din fr. emmagasiner. Trimis de… … Dicționar Român
acumula — ACUMULÁ, acumulez, vb. I. tranz. A aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina. – Din fr. accumuler, lat. accumulare. Trimis de ana zecheru, 20.09.2007. Sursa: DEX 98 ACUMULÁ vb. 1. a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) înmagazina, a (se)… … Dicționar Român
înmagazinare — ÎNMAGAZINÁRE s.f. Acţiunea de a înmagazina şi rezultatul ei. – v. înmagazina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNMAGAZINÁRE s. 1. v. depozitare. 2. v. acumulare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime înmagazináre s. f … Dicționar Român
depozita — DEPOZITÁ, depozitéz, vb. I. 1. tranz. A pune ceva în depozit (1). 2. tranz. A pune ceva la loc sigur; a lăsa, a încredinţa cuiva un lucru spre păstrare. 3. refl. A se depune, a se sedimenta. – Din depozit. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… … Dicționar Român
adenozinfosforic — ADENOZIN FOSFÓRIC adj. m. Acid adenozin fosforic = Compus chimic care conţine adenină, glucoză şi acid fosforic, putând înmagazina energia eliberată din compuşii organici metabolizaţi. [< fr. adénosin phosphorique]. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
magazie — MAGAZÍE, magazii, s.f. 1. Clădire, construcţie, amenajare, încăpere în care se păstrează mari cantităţi de mărfuri sau de materiale; depozit. 2. (înv.) Magazin (1). 3. Cutie metalică la puşcă în care stau cartuşele înainte de tragere. – Din ngr.… … Dicționar Român
stoca — STOCÁ, stochez, vb. I. tranz. A depozita un bun în stoc, a crea un stoc. – Din fr. stocker. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 STOCÁ vb. v. depozita. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime stocá vb … Dicționar Român
strânge — STRẤNGE, strâng, vb. III. I. 1. tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfăşurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ♢ expr … Dicționar Român
înjitniţa — înjitniţá, înjitniţésc, vb. I (reg., înv.) a băga în jitniţă (hambar), a înmagazina. Trimis de blaurb, 14.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
